Duelul. Drama la vanatoare

Descriere

Duelul. Drama la vanatoare

„Cehov a fost un scriitor polivalent […]. Proza scurta i-a permis in mod special sa construiasca o imagine mozaicala a lumii moderne. […] Nu intamplator, particularitatile inovatoare ale artei narative cehoviene sunt probate de impresionantele portrete psihologice ale personajelor, realizate, de obicei, intr-o maniera care permite folosirea mai multor perspective, a mai multor puncte de vedere (pe de o parte, viziunea naratorului, pe de alta parte, reflectarea contradictorie a protagonistului in constiinta celorlalte personaje, precum si autocaracterizarea cu numeroase retractari). […] Duelul (1891) este unul dintre cele mai lungi texte cehoviene. […] La Cehov, duelul este prezentat ca un anacronism si determina un discurs cu conotatii grotesti si tragicomice. […] Drama la vanatoare poate fi interpretata ca o alternativa parodica si polemica la unele motive dostoievskiene fundamentale din Crima si pedeapsa, Fratii Karamazov si Visul unchiului.. […] In ansamblu, Drama la vanatoare este o combinatie si o sinteza a mai multor clisee culturale si forme narative, un produs unic al timpului sau.”