Lindenfeld, Ioan T. Morar

Klaus Bernath a plecat din Lindenfeld foarte de tanar, pe cand satul inca mai traia. A strabatut lumea in lung si in lat, a cunoscut mizeria, dar, in cele din urma, a ajuns un om de afaceri de succes si un miliardar pe masura. Atat de bogat, incat tot ce‑i mai ramasese de facut era sa se intoarca acasa, in micul sat sarac unde se nascuse. Scriitorul Otto von Romanoff, care ii devenise si prieten, urma sa‑i scrie biografia, iar revederea pamantului natal dupa atat amar de vreme, in onorurile oficialitatilor si in luminile presei, ar fi fost capitolul final perfect. Lindenfeld era insa un sat parasit si biograful descopera, pentru prima data in cariera lui, ca are nevoie de fictiune pentru a da realitatii un sens. „Biografia sa nu suporta reintoarcerea in pustietate”, spune el. In complicitate cu fiul miliardarului va renova satul, il va popula cu actori si, pentru o saptamana, il va readuce artificial la viata. – Marius Chivu

 

Romanul lui Ioan T. Morar este una dintre cele mai inteligente puneri in abis pe care le‑am citit in ultimii ani. De fapt, nu o punere in abis, ci o constelatie de asemenea artificii, in care fiecare element este legat in sistem prin parghii sustinute diabolic de un Papusar abil. O carte exceptionala, sustinuta aproape exclusiv prin inteligenta si talentul de povestitor ale scriitorului. – Bogdan-Alexandru Stanescu

 

Lindenfeld este un roman dinamic, cu o naratiune care curge usor, o piesa bine gandita si regizata, o oglinda a vietii romanesti la sfarsitul anilor ’90, inceput de anii 2000 in care trecutul si prezentul se unesc. – Dana Dumitru