Umbra vintului – Carlos Ruiz Zafon

Traducere din limba spaniola si note de Dragos Cojocaru

Ne aflam in Barcelona anului 1945. Intr-o dimineata cetoasa, domnul Sempere, proprietar al unui anticariat din inima orasului vechi, isi duce fiul, Daniel, la Cimitirul Cartilor Uitate, o cladire impunatoare, veche si sumbra, plina de volume ale unor autori necunoscuti sau uitati, carti aduse de oameni care au tinut sa le fereasca de parasire, de indiferenta sau de la disparitie. Potrivit traditiei, cine intra pentru prima oara trebuie sa adopte o carte. Dintre miile de tomuri, Daniel se simte atras de Umbra vintului de Julian Carax, un roman misterios pe care, ajuns acasa, il citeste in aceeasi noapte dintr-o suflare. In anii urmatori, Daniel se pomeneste implicat intr-o serie de intrigi si de crime, trecind prin numeroase primejdii pentru a salva cartea de anumite persoane. In acelasi timp, el se lanseaza in cercetarea amanuntita a biografiei autorului, cel putin la fel de enigmatica si de stranie precum romanele sale.

„Daca ati crezut cumva ca marele roman gotic a murit odata cu secolul al XIX-lea, Umbra vintului o sa va faca sa va razginditi. Un roman de prima mina, plin de capcane, de intrigi care se desfac unele din altele.” (Stephen King)

„O aventura fantastica, un roman scris parca de Jorge Luis Borges in stilul Numelui trandafirului. Zafon are grija sa dozeze iubirea, magicul, crimele si nebunia astfel incit sa-l captiveze pina si pe cititorul cel mai sceptic. Diabolic de bun!” (Elle)